Bijuteriile şi unghiile false purtate în spital – sursă de boli

”Nu este în regulă să purtați bijuterii în spital. Este obligatoriu să vă dezinfectați pe mâini”, le-a spus asistentelor medicale din județ dr. Alexandru Coman, medic primar epidemiologie, vicepreşedintele Asociaţiei pentru Prevenirea şi Combaterea Infecţiilor la conferința cu tema ”Curățenia în spital – cât de bine e suficient?”, susținută la Zilele Medicale Bistrițene.

Cum apar focarele de infecție în spitale

”Ca să apară un focar de boală infecțioasă într-un spital e nevoie de o sursă, de o cale de transmitere și de populație receptivă. Am avut o situație într-un spital din Cluj: salon de ATI. Lângă o pacientă cu escară (ulcer de presiune -n.r.), în vârstă, care zăcea în pat, îngrijită, dar biologic epuizată, lângă care era un copil de 19 zile cu sternul deschis după ce fusese operat și lângă un alt copil. În două zile, microbul din escara bătrânei infecta simultan copiii. Sursa infecției a fost mâna personalului. S-a dus medicul sau asistenta la bătrână, s-a uitat la plagă, l-a auzit pe copil scâncind și s-a întors și l-a atins pe cap să-l liniștească. Așa s-a produs transmiterea”, a spus el.

Igiena mâinilor, cea mai mare problemă din spitale

”Complianța la igiena mâinilor în spitalele din România este sub 5%. Soluția hidroalcooliocă pe care o folosește toată lumea în spitale ar trebui pusă la patul bolnavului fiindcă acolo te dezinfectezi pe mâini. Dacă îți dezinfectezi mâinile pe hol, până ajungi la patul bolnavului mai pui mâna pe zece chestii. Cauzele sunt foarte multe, iar una din ele este că legislația e greșită. Anul trecut, în sfârșit, România a semnat acel angajament că participă la programul OMS de igiena mâinilor. Am fost la București atunci și am atras atenția că, în legislația noastră din 2016 scrie că trebuie mai întâi să te speli pe mâini și apoi să te dezinfectezi cu soluție hidroalcoolică, iar cel care a inventat această soluție ne-a spus că e GREȘIT. În Ghidul Organizației Mondiale a Sănătății scrie că nu se face așa că îți crapă mâinile. Ce asistentă sau doctor va fi mulțumit când, după două zile, are mâinile crăpate? Spălarea cu apă și săpun se face doar dacă mâinile sunt vizibil murdare și în situații clinologice speciale, dar în general nici nu ai vreme să faci lucrurile acestea. Când intri în secție, înainte să pui mâna pe pacient, îți dezinfectezi mâinile în timp ce îl întrebi cum se simte. E safe pacientul ăla. Chiar dacă am luat ceva de pe clanță, am întrerupt transmiterea când am pus alcoolul. Transmiterea nu se întrerupe dacă am pus alcoolul dincolo de ușă pentru că MRSA e pe clanță, l-a pus alt coleg. Eu trebuie să mă dezinfectez pentru că pacientul trebuie să fie safe”.

Cât de periculos e purtatul bijuteriilor de către personalul medical

”Un medic sau o asistentă poate omorî un om cu aceleași mâini cu care îl vindecă. Când medicii și asistentele când intră în spital și nu se dezinfectează pe mâini asta fac. (…) De asemenea, când pleacă din spital, medicii și asistentele duc celor de acasă, prin intermediul bijuteriilor și a unghiilor false, banalul E.Coli, MRSA (o varietate recentă de bacterie de Stafilococus aureus, caracterizată prin rezistența sa la agenți antibiotici –n.r.). Faptul că urc beat la volan nu înseamnă că voi omorî pe cineva. De data asta nu omor, dar data viitoare … Faptul că cineva poartă bijuterii în spital și nu le poate dezinfecta nu înseamnă neapărat că își îmbolnăvește copiii acasă de fiecare dată. Dar nu e ok să purtați respectivele bijuterii și e ok să vă dezinfectați pe mâini. Puteți avea pe bijuterii MRSA luat de la un pacient. Nu este niciun antibiotic în spital care să îl vindece. Ce să vezi? L-ați luat acasă, la copiii voștri. Dacă l-ați luat din autobuz, nu e același lucru cu cel luat din spital. Cel din spital e antrenat să omoare și nu pe voi, care aveți imunitate, ci pe cei mai dragi vouă. Asta duceți acasă când purtați bijuterii în spital sau nu vă dezinfectați mâinile. Dacă epidemiologul poartă brățări și inele, s-a dus totul, s-a terminat. Când vine DSP în control, iar asistenta sau doctorița are brățări și inele și unghii atât și se apucă de scris procesul verbal de amendă, la mențiuni scrieți: doctorița nu a prezentat metodologia de recoltare a probelor, avea unghii mari, posibil proba să fi fost contaminată de unghiile ei, avea brățări și inele. Sigur vă va da amendă pe altceva, dar merită să muriți cu ea de gât! Dacă mă prindeți pe mine, epidemiologul, că în spital intru cu inele, cu brățări și cu ceas la mână – mi-l pun la brâu -, cu mâneci lungi, nesuflecate, fac cinste la toată secția”.

Cum se poate alege pacientul operat cu o infecție intraspitalicească

”Dacă se face sau nu curățenie într-un bloc operator, la 30 de minute după începerea operației, încărcătura microbiană din aer este la fel. Pentru că personalul medical murdărește aerul respectiv, iar cea mai bună modalitate de decontaminare a aerului în încăperea unde se operează este un ventilator puternic prin filtru HEPA, nu nebulizarea. Respectiva filtrare se face în timp ce doctorul operează. E ca și cum aș aduce tot timpul aer curat în încăpere. Elementul cu care se corelează cel mai frecvent infecțiile într-o sală de operație este câte persoane sunt în sala de operație și de câte ori se deschide ușa ca să intre sau să iasă cineva. E mult mai important acest lucru decât nebulizarea de la sfârșitul programului care face dezinfecție, dar nu a aerului, ci a suprafețelor. De aceea, trebuie șterse cu cârpa suprafețele. Dăm 2000 de lei pe un nebulizator, dar nu avem o cârpă banală ca să ștergem suprafețele. Zonele frecvent atinse sunt clanțe, întrerupătoare, tot ce e în jurul pacientului”, a explicat el.

”Ce nu știm ne poate face mult rău nouă și pacienților noștri”

”La acest aspect vă rog să vă gândiți când vă întâlniți cu procese nemonitorizate. Mă refer la partea de curățenie dintr-un spital. În ultima vreme, vine doamna ministru, vede că acolo e mizerie. Cea mai grea problemă de rezolvat, călcâiul lui Ahile, este calitatea personalului care face curățenie și care este cel mai prost plătit. Aceasta este problema complicată pe care alții au rezolvat-o creând soldați foarte bine instruiți, tehnicieni de curățenie care sunt specializați pe curățenia în spital, monitorizați și învățați cu respectiva monitorizare. Evaluarea cea mai simplă se face prin observație directă: a șters cineva pe jos, e ud? Aceasta e o observație nesistematizată. Altă modalitate e graficul. Cel care face curățenie notează că a făcut, însă am văzut situații în care era curat în spital și graficul nu era completat și alștele când era completat și nu era făcută curățenia. Orice proces nemonitorizat se duce în cap. Ceea ce se întâmplă în realitate în spitalele din România ar trebui să ne îngrijoreze. Normalitatea nu e prezentă nici măcar în comunicările oficiale ale Ministerului Sănătății, ale managementului spitalelor și a medicilor în general, iar lucrul acesta ar trebui să ne îngrijoreze”, a spus doctorul Coman la Zilele Medicale Bistrițene vorbind despre curățenia în spital.

Sursa: www.timponline.ro