Toxiinfectia alimentara: ce bacterii o provoaca si cum ne protejam

Dinamica la nivel mondial a comertului cu alimente si distributia pe scara larga a acestora a determinat o raspandire rapida a toxiinfectiilor alimentare. In acelasi timp, utilizarea antibioticelor in industria carnii a condus la cresterea rezistentei microorganismelor la tratament.

Pentru a reduce riscul imbolnavirii, este bine sa cunoastem bacteriile care provoaca toxiinfectia alimentara, precum si alimentele in care se gasesc acestea. Iata mai jos o lista a principalilor agenti patogeni responsabili de aparitia infectiilor alimentare:

1. Escherichia coli (E.coli) traieste in intestinele oamenilor si animalelor, cum ar fi vacile, oile si caprele. Bacteria se gaseste adesea in alimente precum carnea de vita, laptele si sucuri nepasteurizate si chiar in apa. Simptomele unei infectii cu E.coli includ diaree severa, dureri de stomac și varsaturi care pot dura cinci pana la zece zile. Pe de alta parte, tulpini precum E. coli O157: H7 pot provoca diaree sângeroasă, insuficiență renală și chiar moarte.

2. Listeria monocytogenes sunt bacterii prezente atat in alimentele crude, cat si in cele prelucrate. Spre deosebire de alte bacterii, Listeria poate sa se dezvolte si sa se raspandeasca chiar si la temperaturile scazute dintr-un frigider.

Simptomele infectiei cu Listeria includ febra si frisoane, cefalee, dureri de stomac si varsaturi. In unele cazuri infectia poate fi fatala. Persoanele cu risc ridicat sunt femeile insarcinate și copiii lor nenascuti, adulții cu varsta peste 50 de ani si persoanele cu sisteme imunitare slabe.

Femeile insarcinate si persoanele cu sistemul imunitar slabit, categoriile cele mai expuse toxiinfectiilor alimentare

3. Salmonella este o specie de bacterie intalnita mai ales in carnea de pasare si de vita, oua sau fructe si legume. Infectia cu Salmonella provoaca simptome precum febra, diaree, crampe de stomac si cefalee. infecțiile cu Salmonella pot fi mai grave pentru persoanele in varsta, pentru sugari si pentru persoanele cu afectiuni cronice. Daca nu este tratata in mod corespunzator, Salmonella se poate raspandi prin sange in alte organe, uneori ducand la moarte.

4. Campylobacter jejuni sunt bacterii in forma de spirala, care se gasesc mai ales in fermele de pasari, dar pot afecta si ovinele, bovinele si porcinele. Bacteria se dezvolta in corpul animalelor, fara a provoca semne de boala.

Majoritatea persoanelor care se imbolnavesc de campilobacterioza dezvolta simptome precum diaree, crampe, dureri de stomac si febra in decursul a doua pana la cinci zile dupa expunere. Diareea poate fi sangeroasa si poate fi insotita de greata si varsaturi.

Aproximativ 13 cazuri de campilobacterioza sunt diagnosticate anual pentru fiecare 100.000 de persoane din populatie. Cele mai multe infectii sunt, in general, usoare, dar bacteriile pot fi fatale printre copiii foarte mici, persoanele in varsta si persoanele imunosupresate, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

5. Vibrio parahaemolyticus sunt bacterii ce traiesc in apa sarata, și sunt adesea gasite in fructele de mare crude. Infectiile provocate de aceste bacterii provoaca diaree, crampe stomacale, greata, varsaturi, febra si frisoane. Simptomele pot dura pana la trei zile si apar mai frecvent la persoanele cu un sistem imunitar slabit.

6. Toxoplasma gondii este o specie de protozoare care se transmite la om mai ales prin intermediul carnii crude sau preparate necorespunzator si a apei contaminate. Simptomele infectiei cu taxoplasma, taxoplasmoza, sunt asemanatoare cu cele ale gripei, precum dureri de cap, dureri musculare sau febra. Parazitul poate provoca si probleme mai grave de sanatate, afectand creierul, ochii sau alte organe. Cele mai expuse sunt femeile insarcinate si persoanele cu un sistem imunitar slabit.

7. Norovirusurile provoaca gastroenterita si se gasesc de obicei in alimente sau bauturi contaminate, dar si pe suprafete. Norovirusurile se pot raspandi prin contactul cu o persoana infectata. Gastroenterita poate fi extrem de contagioasă. Simptomele includ greata, dureri de stomac, varsaturi, diaree, dureri de cap, febra si oboseală si tind sa dureze cateva zile.

Cum prevenim toxiinfectia alimentara

Cea mai eficienta metoda de prevenire a toxiinfectiilor alimentare este utilizarea dezinfectiei cu lumina ultravioleta UV-C. Dispozitivele si lampile bactericide cu lumina ultravioleta UV-C au o eficienta de pana la 99,99% in distrugerea agentilor patogeni alimentari. Este recomandata utilizarea lor atat pentru dezinfectia aerului, cat si pentru dezinfectia tuturor suprafetelor cu care alimentele intra in contact (mese, blaturi, rafturi, ustensile de bucatarie, tacamuri etc.).

Alte masuri de a preveni toxiinfectia alimentara sunt spalarea cat mai frecventa a mainilor, gatirea foarte bine a alimentelor (mai ales a carnii) si evitarea consumului de lapte si sucuri nepasteurizate.