Infecţiile nosocomiale, flagelul spitalelor din România

În ultimul timp se vorbeste din ce în ce mai mult despre infectiile nosocomiale. Trei dintre ranitii în incendiul din clubul Colectiv au murit la Spitalul de Arsi din Bucuresti deoarece au dezvoltat infectii nosocomiale grave. Vietile a mii de pacienti români si a personalului din spitale au fost si sunt puse în continuare în pericol.

Ce sunt şi cum apar infecţiile nosocomiale

Infecţiile nosocomiale sunt infecţiile provocate de bacterii, virusuri, fungi sau alte microorganisme, contractate în perioada în care pacientul este spitalizat. Infecțiile nosocomiale pot sa apară ca urmare a unor deficiențe de igienă, sterilizare, manevre sau îngrijiri medicale şi se împart în două categorii: infecţii nosocomiale dobândite în spital, dar cu germeni proprii (germenii sunt deja prezenţi în organismul pacientului, dar infecţia se dezvoltă în spital) și infecţii nosocomiale cu germeni proprii spitalului (pacientul fie dobândeşte germenul de la un alt pacient, fie germenul este transportat prin diverse manevre medicale).

Infecțiile nosocomiale contribuie la dublarea riscului de deces, putând duce la apariţia infecțiilor respiratorii grave la persoanele intubate mai multe zile, complicațiilor postoperatorii, precum şi la prelungirea duratei de spitalizare sau incapacitate temporară, prelungită sau definitivă de muncă.

Infecțiile nosocomiale se transmit atât de la pacient la pacient cât și de la personalul medical la pacient sau invers, pe calea aerului (strănut, tuse), prin contact direct cu suprafața corpului pacientului (atingere, palpare, percuție), prin contact indirect cu obiecte contaminate sau prin acte invazive specifice procedurilor medicale.

Principalii germeni care duc la apariția acestor infecții sunt: bacili gram- negativi (Eschericia coli, Klebsiella spp., Pseudomonas spp., Acinetobacter spp.), Staphylococcus aureus, Clostridium difficile si fungi. Fiecare persoană are de aproximativ 10 ori mai multe microorganisme la nivelul pielii şi al mucoaselor decât celule proprii corpului. Aceste microorganisme profită de orice imunodeficienţă pentru a genera infecţii. „Cele mai grave dintre aceste infecţii sunt cauzate de bacterii rezistente la antibiotice, astfel încât reducerea consumului nejustificat de antibiotice şi utilizarea lor corectă ar trebui să devină o prioritate pentru sistemul sanitar românesc”, a declarat Dr. Daniela Diculescu, Sef Laborator Spitalul de Pneumoftiziologie, Municipiul Iasi.

Cât de răspândite sunt infecţiile nosocomiale

În România, numărul infecţiilor nosocomiale este subraportat, rata de incidenţă declarată fiind de 1%, sub media din Uniunea Europeană (unde rata de incidenţă are valori cuprinse între 4 şi 15 %). În ciuda valorilor declarate, numărul cazurilor de infecţii nosocomiale este în continuă creştere. De exemplu, la Iași, este anchetată moartea unui pacient, survenită la 13 zile de la internare, pacientul fiind suspectat de a fi contactat o infecţie nosocomială în spital. La Spitalul de Urgență din Galați, specialiștii au confirmat o infecție puternică în Secția de neurochirurgie, infecţie care a cauzat decesul unui bărbat de 65 de ani și agravarea stării de sănătate a altor doi pacienți. La o analiză mai atentă, Ministerul Sănătății a depistat 31 cazuri de infecţii nosocomiale numai în Spitalul Judeţean Constanţa.

Cum ne putem proteja de infecţiile nosocomiale

„Oricât de dezvoltat și bine sterilizat ar fi un spital, infecţiile nu pot fi in totalitate eradicate. Cu toate acestea, se poate limita impactul lor asupra pacienților prin diverse metode de preventie. Unitățile sanitare trebuie să fie preocupate atât de identificarea și raportarea promptă a infecțiilor nosocomiale, cât și de activitățile de prevenire. O atenţie deosebită trebuie acordată perfecționării profesionale permanente a personalului medical și para-medical pentru prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale. Măsurile specifice de control și prevenire a infecțiilor sunt legate de respectarea strictă, de către personalul sanitar, a cerinţelor și standardelor de igienă.” a declarat biolog specialist Alina Ambrosie.

Un studiu realizat în Europa în anul 2012 a demonstrat potențialul deosebit al unui gest elementar de igienă, respectiv spălarea corectă cu apă și săpun a mâinilor: scăderea cu 50% a numărului de infecții nosocomiale dezvoltate în secția de pneumoftiziologie.

Pentru a vă proteja de infecțiile nosocomiale, specialiştii recomandă respectarea următoarelor reguli:

1. În cazul în care urmează să fiți supuși unei operații, întrebați medicul ce puteți face pentru a reduce riscul apariției unei astfel de infecții.
2. Spălați-vă corect pe mâini cât mai des și asigurați-vă că medicul sau asistenta se spală pe mâini înainte de a vă atinge.
3. Utilizați antibioticele cu precauție. Întrebați dacă au fost efectuate teste înainte de a consuma medicamentul si nu le consumati fara recomandarea clara a medicului.
4. Informați-vă cu privire la simptomele unei infecții! Unele infecții ale pielii se manifestă prin roşeață, durere, în timp ce în alte cazuri apar scurgeri la nivelul cateterului sau la nivelul plăgilor. Comunicați imediat medicului aceste simptome!
5. Atenție la diareea severă! Comunicaţi imediat medicului dacă ați avut 3 sau mai multe episoade diareice în ultimele 24 de ore.

Toate persoanele dintr-un spital, de la manager la rudele care vizitează un bolnav, trebuie să contribuie la întreţinerea igienei. În plus, folosirea lămpilor bactericide UV în saloanele spitalelor reprezintă una dintre cele mai performante soluţii în distrugerea microorganismelor din aer sau de pe suprafeţe, în vederea îmbunătăţirii standardelor de igienă și a indicatorilor de performanţa, calitate şi a siguranţei actului medical dintr-o unitate spitalicească.

Vă invităm să aflați mai multe informații despre infecțiile nosocomiale din interviul marca Biocomp 2016, alături de Dna. Dr. Daniela Diculencu, Medic Primar, Microbiolog, Doctor în Științe Medicale, Șef Laborator Clinic de Analize Medicale al Spitalului de Pneumoftiziologie din Iași!