Epidemia de tuberculoza rezistenta la tratamentul facut in Romania

Campania Daruieste din inima
Daruim din inima!
17 noiembrie 2014
periaj dinti copii
Invata copilul despre igiena. Ce trebuie sa stie?
31 iulie 2015
Sust

Romania „se remarca” printre primele tari europene prin frecventa ingrijorator de mare a cazurilor de tuberculoza rezistente la tratament. Aceasta forma de TBC se pare ca nu raspunde la medicamentele clasice folosite in tratarea tuberculozei, iar numarul pacientilor romani care reusesc sa se vindece este foarte mic: de doua ori mai putin decat media globala.
In cadrul unui raport publicat de The Economist Intelligence Unit se scoate in evidenta criza din domeniul medical pe seama lipsei de vointa politica a guvernelor de dezvoltare din ultimii ani. Si mai ingrijorator este ca o buna parte dintre acesti bolnavi nu sunt identificati si „exista riscul ca ei sa raspandeasca boala in spitalele judetene”, spune Martin Koehring, senior editor Economist Intelligence Unit, intr-un interviu pentru HotNews.

Interviul integral este prezentat dupa cum urmeaza:

Mortalitatea data de tuberculoza in Romania este dubla fata de cea din Bulgaria si cea mai ridicata din Uniunea Europeana. Care sunt cauzele acestei situatii si de ce nu reusim sa o imbunatatim?

Martin Koehring:
 Sunt mai multe motive, dar cel mai important este lipsa de vointa politica. Si asta are in sine mai multe cauze. Exista multe slabiciuni in Ministerul Sanatatii din Romania. De pilda, in ultimii 25 de ani, mandatul unui ministru roman al Sanatatii a fost in medie de un an. Aceasta lipsa de continuitate afecteaza coerenta si de aceea TBC-ul nu a devenit o prioritate. In particular, tuberculoza rezistenta la tratament a devenit o problema in Romania si tratarea ei nu a devenit o prioritate din cauza acestei lipse de continuitate. Rezolvarea situatiei TBC-ului in Romania trebuie sa fie o prioritate pe termen lung, doar asa poate fi abordata situatia. Din cele 10 milioane planificate pentru tratarea tuberculozei in 2013 au fost cu adevarat alocate doar 4. 

Cat de mare este epidemia de tuberculoza rezistenta la tratament comparativ cu alte tari UE?

Martin Koehring: E uriasa. Populatia Romaniei reprezinta doar 4% din cea a Uniunii Europene, dar aici sunt un sfert din cazurile din UE. 

Si cum sta Romania comparativ cu tari din afara Europei?

Martin Koehring: Depinde. Pentru tuberculoza care este sensibila la tratament Romania sta destul de bine si, in ultimul deceniu, a existat un progres enorm. Dar problema este tuberculoza rezistenta la tratament: doar 40% din cei nou diagnosticati cu TBC sunt testati daca au sau nu o forma rezistenta la tratament. Si doar 54% din cei diagnosticati mai demult sunt testati pentru acest lucru. Deci mai putin de jumatate din cazurile nou diagnosticate cu TBC din Romania sunt testate pentru rezistenta la medicamente. TBC-ul rezistent la tratament inseamna ca toate medicamentele principale cu care se trateaza aceasta boala nu sunt eficiente, nu functioneaza la acesti pacienti. Rezultatul este ca doar 62% din cazurile de TBC rezistent la tratament sunt identificate in Romania si rata de vindecare pentru aceste cazuri identificate este intre 16 si 26% – adica jumatate din media globala. Foarte slab.

De ce e atat de scazuta rata de vindecare?

Martin Koehring: Exista tratament pentru TBC in Romania doar in spitalele mari si problema in acest caz este ca te astepti ca oamenii sa mearga ei la spital si sa fie testati daca se simt rau. Medicii nu merg in comunitati, nu merg in grupurile vulnerabile, la clasele sociale mai predispuse sa aiba aceasta boala. Practic, oamenii care au aceasta boala nu sunt identificati. Exista si multa stigma sociala in Romania, dar si in alte tari: oamenii cu TBC nu sunt sustinuti social, isi pierd serviciul si, prin urmare, nu-si continua tratamentul. Iar daca oamenii care au o forma normala de TBC opresc tratamentul, atunci exista un risc foarte mare sa dezvolte o forma rezistenta la tratament. Iar celalalt risc este ca pot raspandi infectia in spitale deoarece nu au fost testati cum trebuie. Nu au fost testati pentru ca nu exista aparatura necesara pentru asta. Iar aparatura nu exista din cauza subfinantarii sistemului medical romanesc. Deci totul este interconectat.

E corect sa-i tratezi pe acest pacienti intr-un spital judetean?

Martin Koehring: E o boala extrem de contagioasa si deci nu e in regula. Daca 60% dintre bolnavii cu TBC rezistent la tratament nu sunt testati niciodata, asta inseamna ca exista un risc ca ei sa raspandeasca boala in spitalele judetene. Dar, cum va spuneam, nu exista aparatura suficienta pentru testare. Recent, in februarie 2015, guvernul Romaniei a aprobat o strategie nationala prin care se concentreaza pe noile aparate necesare pentru diagnostic. De exemplu, in Bucuresti si in Cluj au fost instalate noi aparate de diagnostic in laboratoare. Deci Guvernul a realizat in sfarsit ca trebuie sa identifice aceste cazuri de TBC rezistent la tratament.

Dar am vazut de mai multe ori astfel de strategii nationale aprobate care au ramas fara rezultat deoarece guvernul nu le-a mai alimentat financiar. Cum va fi finantata aceasta noua strategie?

Martin Koehring: Un semn de optimism este ca aceasta strategie va fi sprijinita de comunitatea internationala: Uniunea Europeana, Norvegia si Fondul Global de lupta impotriva bolilor infectioase. Exista deci trei parteneri internationali si unul dintre motivele pentru care au facut-o este ca isi doresc cu adevarat sa lupte impotriva TBC-ului rezistent la tratament.    

Se tem ca boala se va raspandi si in tarile lor?


Martin Koehring:
 E o perspectiva putin cinica, dar nu cred ca acesta este principalul motiv. Problema reala este ca Romania are un sfert din numarul total al cazurilor de tuberculoza din UE si asa ceva poate fi rezolvat doar cu ajutorul partenerilor. Situatia aceasta are efecte economice si sociale negative. Dar si riscul infectiilor transmise transfrontalier este real. E firesc ca celelalte state sa se gandeasca si la populatia lor.

Daca Guvernul Romaniei va inceta finantarea acestei noi strategii, vor fi suficienti banii de la institutiile internationale pentru obtinerea de rezultate eficiente?

Martin Koehring: Nici vorba. Guvernul Romaniei a promis 6 milioane de euro in urma cu doi ani pentru TBC-ul rezistent la tratament, dar a fost doar o promisiune, nu s-a alocat niciun cent. Sper ca in acest caz lucrurile vor sta altfel datorita implicarii financiare a organizatiilor internationale. Trebuie sa vedem ce se va intampla in urmatorii doi-trei ani. Sunt multe lucruri pe care doar guvernul Romaniei le poate schimba: de pilda salariile scazute ale medicilor de familie. E foarte important sa identifici cazurile de TBC rezistent la tratament si medicii de familie sunt cei care fac asta. 

Care ar fi tinta de succes pentru aceasta strategie?

Martin Koehring:
 Ca pana in 2020 sa existe posibilitatea universala de a testa rapid pentru tuberculoza rezistenta la tratament. Si ca rata de succes a tratamentului sa creasca de la 20% la 70% pana in 2020. E un obiectiv foarte ambitios.

De ce a decis The Economist Intelligence Unit sa acorde atentie acestui subiect si cine a finantat acest raport?

Martin Koehring: Raportul a fost sponsorizat de compania farmaceutica Janssen si a fost independent din punct de vedere editorial. Grupul The Economist este cunoscut pentru analizele sale obiective si independente, iar Economist Intelligence Unit are o divizie speciala pentru sanatate. Cu cativa ani in urma am achizitionat Bazian, o companie specializata in analiza datelor medicale. Suntem foarte activi in domeniul medical pentru ca in toata lumea guvernele trebuie sa-si reduca cheltuielile cu sanatatea dar sa rezolve problemele legate de bolile infectioase sau de diabet si de obezitate. Ne concentram pe felul in care putem crea valoare si eficientiza serviciile medicale. 

Daca autoritatile romane nu vor reusi sa rezolve criza TBC-ului rezistent la tratament, ce se va intampla in urmatorii ani?

Martin Koehring: Va deveni o mare problema sociala. Vor fi tot mai multi oameni exclusi din societate, multi se vor teme sa spuna ca au boala si sa fie tratati pentru ea de frica sa nu-si piarda slujba si atunci vor fi diagnosticati tot mai tarziu. Asta va duce la cresterea raspandirii bolii. E o problema economica si sociala, dar si una medicala. Guvernul Romaniei trebuie sa aiba o strategie pe termen lung si continuitate ca sa rezolve problema. 

Precizare: Romania este una dintre tarile in care vaccinarea BCG se practica pe scara larga, dar este important de stiut ca acest vaccin protejeaza eficient impotriva dezvoltarii la copil a formelor grave de tuberculoza (miliara si meningita), care dau complicatii de multe ori letale. Se considera ca protectia oferita de vaccinarea BCG in copilarie se mentine la adulti in 50% din cazuri.

Sursa articolului: HotNews.ro

Lasă un răspuns

error: Conținutul acestui website este protejat!