Norme de igienizare în cadrul întreprinderilor din industria alimentară

Scrisoare deschisă către producătorii din România
23 martie 2016
Efectele Luminii Ultraviolete în Contaminarea Bacteriana a Laptelui Integral, a Colostrului și a Imunoglobulinei G
12 mai 2016

Norme de igienizare în cadrul întreprinderilor din industria alimentară

Legislatia referitoare la conditiile de dezinfectie în industria alimentara cuprinde norme tehnice si de igiena cu privire la dezinfectia si sterilizarea unitatilor de productie si ambalare, a obiectelor si materialelor cu care personalul intra in contact, informatii despre metodele de prelucrarea a carnii prin diferite tehnologii. Iata cateva dintre acestea:


1. Normele de igiena privind alimentele si protectia sanitara a acestora aprobate de Ministerul Sanatatii precum si Directiva Consiliului Comunitatii Europene nr. 93/43/EEC/14 iunie 1993 cu privire la regulile generale privind igiena produselor alimentare si procedurile de verificarea conformitatii cu aceste reguli.

 

 

 

 

Prin masurile de dezinfectie nu se urmareste o sterilizare  a suprafetelor si utilajelor, ci numai o distrugere a microorganismelor patogene si o diminuare la minim a florei saprofite a carei multiplicare determina modificarea nefavorabila a insusirilor senzoriale sau alterarea produselor. Mentinerea curateniei si spalarea corecta contribuie substantial la reducerea incarcaturii microbiene, si se datoreaza indepartarii mecanice a microorganismelor, eliminarii impuritatilor (mai ales organice) care sunt adapost si substrat nutritiv pentru germeni. Curatarea si spalarea cat mai perfecte, operatii care trebuie sa preceada totdeauna aplicarea agentului germicid, constituie de fapt conditii indispensabile pentru efectuarea unei dezinfectii eficace.

Dezinfectia nu poate inlocui insa curatenia si spalarea. Prezenta depozitelor de substante organice inactiveaza mai mult sau mai putin agentul dezinfectant si in acelasi timp protejeaza microorganismele pe care le inglobeaza. Dezinfectia se poate face prin agenti chimici sau prin mijloace fizice.
Dezinfectia prin agenti chimici este mai mult folosita. O substanta  dezinfectanta ideala ar trebui sa nu fie periculoasa la manipulare si toxica in concentratiile folosite, sa se solubilizeze usor in apa si sa nu corodeze suprafetele si utilajele pe care se aplica, sa aiba un spectru cat mai larg de actiune germicida, sa se indeparteze usor prin clatire si sa nu imprumute gust si miros neplacut produselor finite.
Dintre dezinfectantii cunoscuti amintim: clorul si compusii acestuia, unele substante tensioactive, iodoforii si dezinfectantii gazosi.
Dezinfectia prin mijloace fizice se realizeaza prin oparire sau fierbere.

Radiatiile ultraviolete se utilizeaza la dezinfectia unor suprafete si, mai ales, a aerului din incaperile productive sau de depozitare unde trebuie mentinute conditii riguroase de igiena (de exemplu, in sectia de preparare a maielelor din fabricile de lapte, in laboratoarele de microbiologie din intreprinderi).

Alte normative in acest sens sunt:

2. Ordonanta Europeana 2073/2005 si Ordonanta Europeana (EC) 1441/2007 cu privire la faptul ca alimentele destinate consumului nu trebuie sa contina bacterii patogene sau tovine bacteriene, fiind necesara testarea acestora pentru a se detecta prezenta de Salmonella, Listeria, Staphylococcus sau a alor microorganisme daunatoare.

3. Regulamentul (CE) 1881/2006 si Decizia Comisiei 2008/629/EC privind nivelurile maxime pentru anumiti contaminanti din produsele alimentare (nitrati, toxine fungice, dioxine, metale grele etc).

4. Regulamentul 852/2004 privind igiena materiilor prime de origine animala, Regulamentul 853/2004 privind controlul oficial si reguli de sanatate a animalelor ce por fi sacrificate pentru consumul uman, dar si norme aplicate in unitatile de procesare a carnii, Regulamentul 854/2004 pe certificarea veterinara, Directiva 2002/99/CE si directiva ce abroga provederile contrare preexistente (Directiva 2004/41/EC).

În industria alimentara, radiatiile ultraviolete se folosesc mai ales pentru dezinfectia aerului din încaperile de productie si depozi­tare si pe suprafete. Pentru dezinfectie se folosesc lampi cu presiune scazuta de vapori de mercur, care emit ra­diatii cu lungime de unda de 240-280 nm, in special cele de 253,7nm numite si radiatii UV-C, interval în care efectul germicid este maxim.
Cele mai sensibile sunt bacteriile Gram negative nesporulate, urmate de cocii Gram pozitivi, sporii bacterieni si fungici si de virusuri.

O buna dezinfectie cu radiatie UV-C distruge pana la 99,99% din bacterii si alte microroganisme daunatoare (protozoare, fungi, virusi, spori de mucegai).

 

 

 

Lista microorganismelor distruse prin radiatia UV-C in proportie de 99,9-99,99%, in functie de timpul de expunere asupra ADN-ului acestora:

 

BACTERII:

 

Neisseria meningitidis
Klebsiella pneumoniae
Bakterium E-coli în aer si din apa
Pseudomonas aeruginosa, P. pseudomallei, P. mallei
Acinetobacter
Moraxella catarrhalis, M. lacunata
Alkaligenes
Cardiobacterium
Haemophilus influenzae, H. parainfluenzae
Bordetella pertussis
Francisella tularensis
Legionella pneumophila
Chlamydia psittaci, pneumoniae

Mycobacterium tuberculosis, M. kansasii, M. avium-intracell.

 

Nocardia asteroides
Bacillus anthracis, B. tuberculi
Staphylococcus aureus
Streptococcus pyogenes, S. pneumoniae
Corynebacteria diphtheria
Mycoplasma pneumoniae
Yersinia pestis
Serratia marcescens
Coxiella burnetti
Salmonella thiphimurium
Salmonella Enteritidis
Salmonella Paratiphi
Salmonella Typhosa
Staphilococcus albus
Staphilococcus aureus
Staphilococcus hemolyticus
Staphilococcus lactis
Staphilococcus viridans
Staphilococcus epidermitis
  

VIRUSI:

 

Orthomyxoviridae – Influenza
Arenavirus – Junin
Arenavirus – Machupo
Arenavirus – Lassa
Filovirus – Marburg
Filovirus – Ebola
Hantaviruses
Picornoviridae – Rhinoviruses
Picornoviridae – Echovirus
Coronaviruses
Paramyxovirus
Morbillivirus
Respiratory Synctial Virus
Togavirus
Coxsackievirus
Parvovirus B19
Parainfluenza
Adenoviruses
Reoviruses
Poxvirus – Variola
Poxvirus – Vaccinia
Varicella-zoster
Virusuri hepatitice
Virus gripal

FUNGI SI ALTELE:

 

Nocardia brasiliensis
Aspergillus spp.
Cryptococcus neoformans
Histoplasma capsulatum
Blastomyces dermatitidis
Coccidioides immitis
Pneumocystis carinii
Sporothrix spp.

Ulocladium spp. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *